Când era mic, lui Tako Tsubo i se spunea “micuÈ›ul” din pricina gabaritului său. În Japonia, un tsubo se foloseÈ™te în construcÈ›ii È™i înseamnă 3306 metri pătraÈ›i. Tako are acum 23 de ani È™i e student la medicină în Tokyo. Păr bogat, ochi căprui, 1,81 metri înălÈ›ime È™i 77 de kilograme. Când nu e la cursuri, “micuÈ›ul” stă mult în camera sa din campus, citind literatură, îndeosebi filosofie. Fenomenologia de la Husserl È™i până la Heidegger l-a atras o bună bucată de timp, sărind apoi în ontologia celui din urmă È™i plictisindu-se de ea cam tot la fel cum s-a plictisit È™i Martin din Freiburg. Tako e un introvertit, un dacă-È›in-capul-plecat-nu-o-să-se-uite-nimeni-la-mine.
În urmă cu vreo zece luni, i s-a întâmplat ceva ce nu prea i-a convenit È™i totuÈ™i i-a convenit de minune. O colegă de un an mai mic, pe numele ei Eyna, s-a apropriat sensibil de mult, fără nicio avertizare. Fiind fix opusul lui, i-a ridicat bărbia cu două degete, obligându-l să o privească în ochi. Mai erau zece minute până la începerea capitolului nou de cardiologie, când în sală e încă forfotă, se discută tare, se mănâncă pe fugă, se pregătesc instrumentele de scris È™i se împart foi, prefigurând încă un curs lung al profesorului Inmao. Eyna s-a aÈ™ezat chiar lângă Tako, în partea dreaptă a amfiteatrului. Și a început. [...]
Citeste continuarea povestii pe Secretele Fericirii >>